Biserica anglicană a adresat oficial astăzi scuzele sale către Charles Darwin, pentru neînţelegerea teoriei evoluţiei, ce îi aparţine. După ce am trecut şocul primar cauzat de o astfel de veste am început să caut răspunsuri cu privire la această reacţie cel puţin neaşteptată, cu atât mai mult cu cât bisericii anglicane, deloc protestantă ci doar occidentală catolică, ruptă de Roma, nu i se pot imputa "nedreptăţile" catolicismului generic. Ţinând cont de hirotonirea în 2003 a episcopului Gene Robinson, homosexual care şi-a recunoscut concubinajul cu un alt bărbat, biserica anglicană trece printr-o criză majoră, iar o astfel de mişcare se justifică printr-o stringentă nevoie de imagine. Doar aşa se explică lejeritatea cu care anglicanii se dezic astăzi de "fraţii lor mai mari", făcând dovada unei mai mari toleranţe şi înţelegeri. Mai amintesc aici că Papa Ioan Paul II a avut grijă în timpul vieţii să ceară şi el scuze lui Galilei şi procesului ridicol la care a fost expus. Trăgând linie, şi concluzionând că ne aşteaptă sarabande de scuze, italienii pentru Pilat din Pont, Courtney Love pentru moartea lui Kurt sau Ion Iliescu pentru debarcarea lui Roman rămâne o întrebare pe care nu mă pot abţine să o pun: "Dacă biserica îmbrăţişează teoria lui Darwin, următorul pas logic care îi rămâne de făcut este să îşi închidă porţile. Conform Darwinismului, moartea nu este un rezultat al păcatului ci parte a evoluţiei. Mântuitorul nu îşi mai află astfel rostul."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu