Haideţi să vă spun o poveste pe care am lăsat-o pe nedrept la fundul cutiei cu anecdote, iar acum cred că a venit vremea să o pun în vitrină. Toate creditele lui Agi pentru cele ce urmează:
Imaginaţi-vă o discuţie colocvială la volanul unei maşini impresionante. Şoferiţa, femeie cu pretenţii şi situaţie, alături, prietena noastră, curioasă din fire, genul care prinde din zbor cţte puţin din tot ce o înconjoară. Şi acum întrebarea de bun simţ a lui Agi:
"Câţi cai putere are maşina asta?"
Şi răspunsul plin de naturaleţe:
"Habar n-am unde sunt ca să îi pot număra."
Acum înţeleg pe deplin că nu ai cum să le ştii pe toate, ceea ce nu înţeleg însă este de ce unii dintre noi au senzaţia că răspunsul la întrebările problematice se află în puţinele informaţii pe care le deţin atunci, la momentul întrebării. Autosuficienţă îi spun eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu