Sunt surprins însă de alegerea făcută, ca într-un astfel de loc cu istorie să sădeşti palmieri, de parcă ne-ar fi fost ruşine cu brazii noştri sau cu orice altă plantă mai puţin exotică. Extrapolând, mi se pare la fel de penibil ca şi prezentarea lui Bob Marley, sprijinindu-se de brazi, lucru care sunt convins că nu ar fi fost deloc uşor acceptat de comunitate. La noi, merge orice, ba mai mult, se pare că până şi oamenii de rând încep să viseze la palmieri, deoarece un lucru este cert, fiţoşii nu vor alege niciodată varianta ieftină a palmierului, câtă vreme şi-o permit şi mai dă şi bine să te lauzi în cartier că ai cumpărat de la... Florăria Las Palmas, să zicem. Prin urmare, hoţului nu-i române decât să îşi păstreze palmierul pentru el şi să se laude că are o amintire din Piaţa Universităţii. Un palmier durduliu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu