Britanica Terry Hunter a devenit celebră, este dependentă de sex, a avut la 24 de ani peste 1000 de relaţii sexuale şi colac peste pupăză mai este şi altruistă, nu ia nici un ban pentru prestaţiile sale, o face de dragul artei şi nici nu se consideră prostituată. Treaba ei, în definitiv nu e vorba decât despre anumite definiţii de dicţionar.
Citind însă ce îi doresc bărbaţii care au citit articolul cu pricina, sincer, prima mea reacţie a fost: săraca. Prin urmare, avem de-a face cu un om bolnav şi semenii noştri, în loc să o protejeze de tentaţiile imediate, să îi îndepărteze obiectele care ar putea să îi facă rău i le oferă mai abitir. De pildă, să îi prescriem unui diabetic o săptămână de meniu forţat, numai pe bază de dulciuri. Natura umană este sadică, prin definiţie iar bărbatul, un maaaare animal. Ce mult contează un filtru, care să articuleze la timp bunul-simţ lipsă. Marea greşeală a lui Terry a fost că a ţinut să precizeze că "Nu prea contează cum arată parte-nerii mei de sex sau unde se întâmplă actul în sine atâta timp cât mă satisface pe deplin". Tolerant, tolerant, dar cum se încălzeşte afară, dacă nu le spui oamenilor că apa e poluată se înghesuie toţi ori să o bea, ori să se scalde...
2 comentarii:
si femeile pot fi "un maaaare animal"
Carla, mi-ai taiat macaroana tocmai acum, cand incercam sa il fac pe aparatorul feminismului, sa conving audienta ca misoginismul este pentru mine doar unul dintre -ismele pe care cultura mea precara le-a sarit. De fapt singurul -ism pe care mi l-am insusit din frageda pruncie este fotbalism, in rest sunt varza.
Dar sa revenim. Viata e atat de relativa incat ar fi sinucidere din partea mea sa enunt rationamente cu privire la cine e pasarica si cine e hipopotamul cu gura cascata...
Trimiteți un comentariu