Dacă ar fi trăit, astăzi tovarăşul Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 91 de ani... Neştiind cum să omagiez cât mai elegant figura marelui conducător am dat o căutare pe net şi iată, am găsit aici şi mă grăbesc să reproduc în cele ce urmează:Mult iubite si stimate tovarase Nicolae Ceausescu, Ma vad nevoit sa va scriu din nou, desi cunosc cat de pretios este timpul Dumneavoastra. As dori respectuos sa va solicit, in calitatea pe care o aveti, aceea de instanta suprema a tarii si partidului, sa dispuneti analizarea si solutionarea unui grav litigiu scriitoricesc si politic. Este vorba despre o serie de discutii purtate in jurul volumului meu de poezie si publicistica revolutionara "Idealuri"(Editura Eminescu, 1983), intocmit special pentru glorioasa Dumneavoastra aniversare de la inceputul acestui an. Am scris cu multa dragoste aceasta carte, al carei Erou principal sunteti Dumneavoastra.….. Sunt versuri si articole inchinate patriei si partidului, eroicei noastre istorii nationale, galeriei de aur aneamului, pe care o incununati in chip stralucit Dumneavoastra, cel mai de seama barbat de stat din intreaga existenta a Romaniei. La propunerea mea, tovarasii Petru Enache si Gheorghe Pana au aprobat ca festivitatea lansarii acestui volum sa fie organizata la Clubul Uzinelor "23 August" din Capitala - in inima muncitorimii bucurestene, a circumscriptiei de care se leaga nemijlocit eminenta Dumneavoastra activitate parlamentara. Aceasta s-a petrecut, nu intamplator, chiar in dupa-amiaza zilei de 26 ianuarie, ziua Dumneavoastra de nastere, in fata unei sali arhipline. Toti cei care am vorbit cu acest prilej (scriitorul Eugen Barbu, …… si subsemnatul) am omagiat personalitatea Dumneavoastra, insemnatatea istorica a aniversarii celor 50 de ani de activitate revolutionara pe care ati desfasurat-o si o desfasurati in slujba idealurilor vitale ale natiunii romane, a cauzei socialismului si pacii in lume. A fost o manifestare politica si artistica incununata de un deplin succes, prin care noi, scriitorii prezenti, impreuna cu cei peste 700 de muncitori, am inteles sa sarbatorim magnifica Dumneavoastra personalitate in acele clipe festive pentru intreaga natiune, ca si pentru omenirea progresista…. Iata insa ca luni, 31 ianuarie, incadrul unei sedinte de Birou a Uniunii Scriitorilor, criticul literar Mircea Iorgulescu a atacat cu o violenta rar intalnita toata aceasta manifestare. Pe scurt, au fost proferate urmatoarele grave calomnii: ca eu sunt un impostor, ca prin lansarea acestui volum la uzina s-a comis o greseala ireparabila, ca muncitorii au fost adusi cu forta, ca e incalificabila publicarea in "Luceafarul" a cuvantului rostit de Marian Avram si ca, in concluzie, printr-o asemenea festivitate noi am murdarit aniversarea Presedintelui tarii. Toate aceste afirmatii necontrolate, care pot fi verificate lesne, intrucat exista stenograma, reprezinta un atac neloial la persoana, dar si o jignire la adresa colectivului de la "23 August"si a Comitetului Municipal Bucuresti al PCR, sub egida caruia s-a desfasurat lansarea. Aflu ca, din nefericire, atat presedintele Uniunii Scriitorilor, D.R. Popescu, cat si alti tovarasi cu functii de raspundere prezenti acolo n-au luat nici o atitudine si au pastrat o tacere reprobabila. Or, a tacea inseamna a consimti. Incadrul aceleiasi sedinte, de altfel, au fost rostite critici neprincipiale si extrem de dure impotriva ziarelor "Scinteia", organ al CC al PCR, si, respectiv, "Scinteia tineretului" , organ al CC al UTC. Este oare aceasta menirea Uniunii?.... .. Oare poate cineva, in tara aceasta, dupa aproape patru decenii de socialism, sa impiedice un tanar scriitor si ziarist, nascut in acest regim, membru de partid, sa cante istoria nationala si sa impartaseasca bucuria sa cu cei mai de frunte muncitori ai Capitalei? Din pacate, este posibil ca un tanar scriitor, devotat trup si suflet acestui partid, asa cum ma consider eu, sa fie judecat in chip iresponsabil pentru ca va inchinat Dumneavoastra o carte. Asta, in vreme ce unii dusmani dinafara, cum sunt aceia de la "Europa libera", ma ataca exact in aceiasi termeni! Pe cei din afara inca as mai fi dispus sa-i inteleg: nu au tara, sunt tradatori de profesie, i-a batut soarta cum e mai rau, imi starnesc, deopotriva, repulsie si compasiune. Dar ce ma fac cu colegii mei de breasla, cu acei cativa scriitori romani care fac o politica ciudata, insidioasa, mergand pana la rezistenta deschisa fata de linia promovata de partid?! Aceasta nedorita intamplare are un substrat politic foarte limpede si vine sa intregeasca o suita intreaga de actiuni ostile ideologiei noastre, intreprinse in ultimii ani de anumiti scriitori si oameni din conducerea Uniunii Scriitorilor. Iata de ce, mult iubite tovarase secretar general, va rog din suflet sa dispuneti ca asemenea tip vitriolant de critica si de atac la persoana sa nu mai fie posibil in cadrul unui organism care se pretinde democratic. In numeroase cuvantari, Dumneavoastra ne-ati cerut sa mergem in mijlocul muncitorilor, pentru a ne inspira de la izvoarele muncii si vietii adevarate. Practic, prin incidentul de la Uniunea Scriitorilor, se incearca o sfidare si o infirmare a insesi politicii pe care partidul, Dumneavoastra personal, o promovati in domeniul literaturii. Nutresc speranta ca viitoarea prezentare a cartii, pe care, de comun acord cu tovarasii Elena si Vasile Barbulescu, o voi face in mijlocul taranilor si muncitorilor din comuna Dumneavoastra natala, Scornicesti, nu va mai fi contestata atat de vehement. In speranta ca scrisoarea mea nu v-a inoportunat si ca se afla in deplina conformitate cu principiile eticii si echitatii socialiste, va multumesc din inima si va asigur ca orice s-ar intampla, indiferent cat de grave vor fi acuzatiile pizmasilor si apatrizilor, va voi glorifica intreaga mea viata!
Cu deosebita dragoste si respect filial,
Corneliu Vadim Tudor
3 februarie 1983
Corneliu Vadim Tudor a minţit, dezicându-se de glorificarea promisă în vreme ce pizmaşi ca mine se distrează suflând praful de pe anticele file.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu