Please allow me to introduce myself I'm a man of wealth and taste...

joi, iunie 23, 2011

Tropul - arma secretă a pitzipoancelor şi cocalarilor noştri, cei de toate zilele

Cred că deţin adevărul absolut în ceea ce priveşte compartimentul secsual-sentimental la pitzipoancele şi cocalarii la zi, cei care îmi umplu mie sticla televizorului mai neplăcut decât ar face-o, impotetic muştele cu căcăţeii lor veseli. Pregătirea de viaţă a acestora începe cu un "prieten imaginar", evident "neadevărat". Nu v-aţi întrebat niciodată de ce Tudi, prinţuCristea sau Master Benz s-au filmat, foarte fericiţi, făcând secs cu marea lor iubire, fie ea chiar şi imaginară? Pentru că de atâta fericire au dorit să imortalizeze pentru eternitate momentul, lăsând strămoşilor clipe de profundă fericire. Pentru club însă la un moment dat realizezi că ai nevoie de unul real şi atunci pitzipoancele şi cocalarii în cauză ies din clozet. Şi nu cred că numai pentru club, cred că şi instinctul de procreere, când îşi scoate corniţele din secreţii îi îndeamnă pe aceştia să iasă în lume, de data asta cu un iubit "adevărat".


Am făcut introducerea asta pentru că de două zile mi-e dat să aud la Capatos tot mai des expresia asta "bărbat adevărat", respectiv "femeie adevărată". Pamela de România spunea despre George al ei, acest Marlon Brandon mai tânăr şi mult mai urât, de România că e un "bărbat adevărat", şi nu puteam să pricepi ce e cu adevărul ăsta. Pe urmă, amantele lui, iarăşi, şi ele, tot adevărat îl consideră. George ăsta zicea şi el aseară că Pamela e o femeie adevărată. Ce să fie, ce să fie? E vorba despre un personaj, care, oricât de trivial şi penibil ni se pare nouă, celor obişnuiţi de mici să trăim în prezent pentru ei este perfect. Este adevărat. Un "bărbat adevărat" şi o "femeie adevărată", remake la un film franţuzesc de Lelouche. Să nu credeţi persoanele care vor interpreta această sintagmă în felul următor: adică nu e transsecsual! Asta e o răutate din partea celor care sunt invidioşi pe succesul lor la public.


Iar acum realizăm că nu îi înţelegem şi sărim pe ei pentru că nu le pricepem de fapt metaforele. Pentru că ne-am obişnuit că o frunză este podoaba copacului şi nu o tanga foarte minusculă, eventual figurativă şi colorată, care pentru Pamela de România este o "frunză". Oamenii ăştia revoluţionează limba română cu tropii lor şi noi aruncăm în ei cu diverse materii, care mai decare mai fecală. Cine nu are tropi să-şi cumpere! Nu e scumpi şi chiar scumpi să fie sau să scrie pe ei "stropi", utilitatea acestora la casa omului este esenţială...

Niciun comentariu:


Pleased to meet you, hope you guess my name...