Da, am apucat să văd Sucker Punch, ultimul film al lui Zack Snyder, supranumit "The Wizard" şi dacă nu aţi înţeles până acum de ce, acum este momentul să o faceţi. Nu e obligatoriu să daţi iama în mai vechile lui realizări regizorale, 300 sau Watchmen, deoarece filmul de faţă este cu adevărat un upgrade la tot ce mai văzuserăm de la Snyder. În cele ce urmează nu o să aveţi parte de niciun spoyler pur şi simplu de câteva impresii din partea unuia care a văzut filmul de faţă vrăjit şi absorbit de universul acela oniric, pe care puţine minţi cred că l-ar fi putut plămădi. Meritele lui Snyder sunt multiple, iar dacă la Cameron, când am văzut Avatar am avut de fiecare dată grijă să spun: computer-gigea, story-câh, aici nu prea pot să le rup una de cealaltă. Sigur efectele speciale sunt perfecte, dar am convingerea că şi cu o simplă cameră şi două filtre Snyder ne-ar fi vrăjit cât ar fi putut el de bine. Numai că ajutat de tot arsenalul din dotare a ajuns să ducă mai departe saga de la Imortelle şi Sky Captain and the World of Tomorrow, o lecţie de steam-punk înainte de mult-aşteptata premieră a celor Trei Muşchetari, în acelaşi stil. Mai am o problemă în ceea ce priveşte filmele americane ale momentului: cred că am obosit să aflu totul de la început, după ce văd distribuţia. Willis e bun, Knepper sau Waltz sunt răi, iar dacă avem şi ceva policier sau mistery, cu siguranţă din primele minute am aflat tot. Nu că în Sucker Punch ai avea surprize prea mari din partea personajelor, dar faptul că fiecare actor este aproape o descoperire a lui Snyder îi dă filmului său o prospeţime neaşteptată. Ideea este că Snyder are o reţetă prin care te vrăjeşte aici iar aceasta este clipul. Teoretic, primele 15 minute sunt un imens clip, după care intri în filmul propriu zis care în repetate rânduri redevine clip. Cred că reţeta asta funcţionează şi la cei cărora nu le place Bjork cu a sa "Army of Me", al cărei clip-Snyder ar putea-o face acum pe Bjork să regrete că nu cu aceste imagini a început odiseea hit-ului său.
Ideea filmului e simplă şi pare pe undeva o completare, evident în altă notă la "Inception". După mine, căruia "Inception" nu mi-a spus nimic, filmul lui Snyder este salvat de "arhitectura de gradul 1", deci nu se emite nici un fel de pretenţie eclectică, care să mă îndepărteze de esenţe, să îmi ridice adrenalina şi când mi-e lumea mai dragă aflu ceva ce ştiam şi atunci ajung să mă întreb de ce am fost minţit cu televizorul. Aşa că recomand "Sucker Punch" tuturor iubitorilor de vizual şi de video-clip!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu