Michael Wayne Edwards, Faur Isaia şi Cristian Păvălucă. La prima vedere lucrurile sunt simple: doi români şi un american, la a doua însă situaţia se complică pentru că toţi trei aruncă cu diverse obiecte. Edwards aruncă cu ce "îi vine la mână", Faur Isaia, acest hibrid între o fabrică şi un personaj des pomenit la nunţi (şi nu numai) aruncă cu cerneală iar al treilea, Păvălucă cu brânză scumpă şi colorată, pe care, pe nedrept ne grăbim să o numim "brânză stricată". Românii noştri au deja o ţintă, foştii preşedinţi ai României: Constantinescu şi Iliescu. Americanul are şi el: femeile. Acum să ne întrebăm cu toţii: cu ce aruncă totuşi Michael Wayne Edwards. Cu spermă. Cu sperma sa. La Gazetă ziariştii noştri nu sunt prea darnici cu informaţia, ni se oferă o poză şi ni se prezintă dereglarea personajului. Nici un fel de investigaţie, prin urmare e cazul să ne implicăm noi puţin.Ceea se se observă cu ochiul liber însă este că românul este mai poet şi americanul mai pragmatic, ca să nu spun "cu mult mai pragmatic". Isaia aruncă cu cerneală, mă rog, mi-e clar că el este un spirit mai romantic. Păvălucă dă cu brânză scumpă, de fapt după cum declara acesta mai de mult: cu cea mai puturoasă brânză din Montreal. Ambii români investesc în pasiunea lor, mai mult sau mai puţin. Edwards este chivernisit. De ce să arunce banii pe prostii când poate produce singur materialul de impact, cu atât mai mult cu cât în sfârşit a descoperit şi o metodă de a îmbina plăcutul cu utilul. Dar a muncit pentru ducerea la bun sfârşit a misiunii zale. Se scrie în articol că "Bărbatul strângea lichidul seminal timp de câteva zile şi apoi ieşea pe stradă şi-şi lua la ţintă victimele, la întâmplare". Bănuiesc că dacă ar fi fost întrebat "în timpul lucrului" ce produce replica sa ar fi fost "lucrez la un proiect". Un proiect natural. După o ţâră de masturbare, Edwards îşi introducea lichidul seminal în frigider. Tot ce le doresc celor cu acces la frigiderul lui Edwards este să nu îi fi cerut o cană cu lapte, sau dacă au făcut acest lucru, le doresc să fi fost refuzaţi. În caz contrar, cred că are mai multe victime la activ decât crede poliţia din Washington.
Motivaţia lui Edwards rămâne însă pe mai departe neelucidată. Înclin să cred însă că a dorit, ca şi cei doi români ai noştri să le lase doamnelor o amintire, gest care altfel i s-ar fi refuzat, prin urmare a apelat la pulverizarea lichidului seminal pe hainele acestora, în magazine. Pentru că de pulverizare este vorba (to spray) şi în nici un caz de "împroşcare", cum scrie la ziar. Dar ai noştri, ca de obicei "simt enorm şi văd monstruos". Până la urmă poate că la expertiză sperma depistată nici nu era a lui Edwards, ci a vreunui angajat la firma de parfumuri care a dorit să se răzbune pe toate femeile cochete din lume. Şi uite ce a ieşit. Edwards a dorit doar să le facă să miroasă frumos şi când colo a ieşit drept obsedat. Pentru că un lucru e evident, în supermagazine nu toţi mirosim frumos. Şi Edwards încearcă să dreagă această problemă sudoripară. Dacă ar fi aruncat cu muci atunci nu aş mai fi avut nici un dubiu cu privire la semnalementele patologice ale americanului, dar aşa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu