Am mai învăţat astăzi ceva, dar poate că ar fi mai bine să o ţin pentru mine şi de-abia târziu, peste ani, să las această taină scrisă pe un hrisov. Învăţămintele lui VasileSensual către fiii săi. Sau poate că e bine să îmi ajut ţara şi să pun şi eu umărul la propăşirea sa? Hai să vă zic totuşi ce am învăţat, cu speranţa că oamenii vor trece la treabă. Ieri am urmărit la TV nişte romi francofoni care explicau într-o franceză originală cât de rău e în România, unde nu ai nimic, justificând astfel de ce nici în ruptul capului nu vor să se întoarcă în patria de adopţie (România). Pe urmă, mult mai târziu, o tânără descrie minunatul sistem sanitar din Italia, motivând şi ea, astfel, de ce nu ar naşte în România nici în ruptul capului. La ora aceea nu înţelesesem decât aversiunea pe care o au semenii noştri pentru patrie. Astăzi însă răsfoiesc presa şi iată ce găsesc aici. Un articol în care Lili Sandu ne explică cam cât este ea de fericită acum alături de noul iubit şi de America viselor sale. Evident, în cele din urmă nu aflăm cât de fericită şi cum o fericeşte iubitul, dar înţelegem cum o fericeşte America. „E o mare diferenţă între viaţa din România şi cea din America. De când mă trezesc dimineaţa şi văd scris «Hollywood» pe dealuri acolo, deja îmi încep ziua mult mai bine."În clipa asta am înţeles de ce mulţi dintre noi suntem depresivi în România. Ne trezim dimineaţa, ne vine să ne batem şeful, să îi facem o glumă colocvială sau măcar să îi scuipăm în mâncare, ne vine să îl batem pe controlorul RATB care ştie el mai bine decât noi că biletul de maşină a fost falsificat, ajungem chiar să ne aplecăm după o pietricică cu care să îi desfacem ventilul de la maşină vecinului care iar a parcat în locul tău, cât despre imaginile multiplicate ale românilor noştri de pe sticlă, habar nu au câtă importanţă are această peliculă subţire şi transparentă obstrucţionând diversele ce se îndreptau spre ţintă. Asta pentru că ne lipsesc literele acelea din care este compus cuvântul HOLLYWOOD. Te uiţi dimineaţă şi brusc te calmezi. HOLLYWOOD, ce încântare! Slavă ţie, frate mai mare pentru-această încântare. De aia americanii ăştia sunt altfel, pentru că se relaxează uitându-se pe geam înspre dealuri. Şi nici nu îşi dau seama că îi sunt deja datori vânduţi lui Hugh Heffner că le-a scăpat literele de la casare...
TO DO
Pentru că nu am nici cea mai mică intenţie să îmi părăsesc definitiv ţara, la anul, când ajung acasă la Odobeşti promit să mă urc pe "Dealul Cetăţuii", în vârful stratului de ozon, cu 9 litere sub braţ. Odată montate, voi dormi poate puţin neliniştit noaptea aceea, arzând de nerăbdare ca a doua zi, când ies în curte să simt cum mă învăluie "maibinele".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu