Please allow me to introduce myself I'm a man of wealth and taste...

joi, iunie 11, 2009

Proces verbal

Acum dacă aţi parcurs în întregime documentul nesecret din stânga, după care aţi râs copios, să începem o mică bârfă. Râsul e sănătos, e normal şi e eficient. Deci întoarcem pagina. Ni se pare absurd un astfel de document, nu? Ei bine, el nu este nici pe departe absurd din interiorul sistemului, pentru că, funcţionari publici sau nu, avem cu toţii tendinţa să neglijăm un factor deosebit de important: circuitul hârtiilor. Ca funcţionar public, principala ta grijă este să te blindezi cu suficiente hârtii cât să îţi ţiă spatele. Te pomeneşti cu un control şi ieşi şifonat pentru că nu ai anchetat situaţia măgarului în chestiune. Prin urmare, logic, pornim în căutarea stăpânului. Cum facem asta? Prin intermediul cipului, care ar trebui să ne uşureze cercetarea. E ceva detectivist în tot acest demers şi deocamdată ne place. Dar ce ne facem dacă măgarul nu are cip? Devine grav. Cu atât mai mult cu cât respectivul animal de tracţiune nu este revendicat. Eşti descoperit. Vine controlul în urma unei plângeri a stăpânului şi pici tu, cel care nu ai mers pe traseul defunctului. Aşadar o rezoluţie de genul: "am stabilit că acest animal, respectiv măgarul parcurge zeci de kilometri în căutarea femelei pentru împerechere, astfel că nu am putut identifica proprietarul acestuia" este obligatorie. Evident nu şi cu greşelile de limbă română, dar o astfel de abordare este necesara. Trece de raza comunei noastre, nu mai e sarcina noastră, noi ne+am facut treaba, suntem absolviţi.

De fapt lucrul de care râdem este birocraţia. Nevoia de a justifica fiecare pas, pentru a simula că îţi faci cu conştiinciozitate treaba. Nevoia de a te disculpa transformă actele în calambururi caragialeşti. Am căutat cipul, nu era, am urmărit măgarul, era în călduri... Acum stau şi mă întreb dacă organul în cauză chiar a întreprins astfel de cercetări, sau dacă pur şi simplu doar s-a acoperit de argumente. Dacă chiar a muncit la cazul ăsta, îl compătimesc. Şi înţeleg atunci de ce nu a acordat mai multă importanţă învăţării corecte a limbii române.

Niciun comentariu:


Pleased to meet you, hope you guess my name...