Rutina, moartea surprizelor

V-aţi întrebat vreodată câţi prieteni vechi pierdeţi zilnic, respectându-vă tabieturile? Să strâng puţin cercul, câţi prieteni vechi pierdeţi plecând zilnic la serviciu la aceeaşi oră? Uite, de pildă eu plec întotdeauna spre birou în jurul orei 8.45. Astăzi am făcut o excepţie, urcându-mă în tramvai la ora 8.10. Surpriză, la una dintre staţii mi se pare că văd un tip pe care nu l-am mai văzut de 8 ani. Evident că nu m-am grăbit să-l abordez, de teamă să nu mă înşel. M-a abordat el pe mine. Szilard, pe care nu l-am mai văzut de 9 ani.

Şi acum să utopizez. Dacă zilnic am varia rutina cu câteva minute, astăzi 10 minute, mâine 15 şi tot asta, apoi după ce se împlineşte ciclul 8 minute, 11 minute... am avea şansa să îi reîntâlnim pe toţi aceia care la un moment dat au dispărut. Nu credeţi că precizia modernităţii este urmare a unei conspiraţii care are ca scop izolarea individului în societate, într-un grup previzibil şi uşor controlabil? Sună deja a Orwell, nu?

Singura cale de a ieşi din teoria conspiraţiei şi din utopie în general este Sheena, ea care cântă despre iubitul ei din clasa muncitoare care dacă ar varia cu câteva minute, sau care dacă ar pierde trenul din dimineaţă poate şi-ar schimba locul de muncă. Aici, avansat în funcţie, va constata la un moment dat că iubita nu mai e valabilă, prin urmare ar părăsi-o alegându-şi una nouă, pretabilă la noul statut. Câtă vreme are un iubit conservator, Sheena poate cânta mult şi bine, ferită de surprizele neplăcute. Doamnelor şi domnilor, Sheena Easton (care s-a bucurat de serviciile lui Prince până ce acesta a întârziat dimineaţă 10 minute) :

Sheena Easton-Morning Train
Asculta mai multe audio Muzica »