Anul ăsta o să încerc ca lunar să vă zic câte ceva despre ce m-a impresionat în fiecare lună, în muzică, și aici nu vorbesc despre noutăți, ci despre cântece care m-au surprins în premieră sau de care mi-am amintit cu multă nostalgie. Așadar 3 piese care m-au impresionat pozitiv și una care m-a scos din sărite.
1. Band of Horses - ”Ghost in my House”
pur și simplu obsedantă, poate și pentru faptul că nu face decât să repete o singură strofă. Dacă nu ar fi fost dezlănțuirea pe chitară, probabil că ar fi fost un total junk, așa cel puțin stau și mă gândesc dacă e scrisă la mișto sau pur și simplu au vrut să scoată în evidență depresia...
2. Taylor Dayne - ”Original Sin”
pur și simplu obsedantă, poate și pentru faptul că nu face decât să repete o singură strofă. Dacă nu ar fi fost dezlănțuirea pe chitară, probabil că ar fi fost un total junk, așa cel puțin stau și mă gândesc dacă e scrisă la mișto sau pur și simplu au vrut să scoată în evidență depresia...
2. Taylor Dayne - ”Original Sin”
de o lună ascult aproape în airplay Taylor Dayne, dincolo de uzatul ei hit ”Tell it to my Heart”, care multora dintre cei care ascultau muzică în anii 80 cu siguranță le-a făcut șanț pe creier. Acum câteva luni Dayne declara că industria muzicală a fost nedreaptă în anii aceea cu vocea și talentul ei. Pe mine m-a convins. Sper că nu exagerez foarte mult dacă afirm că vocea acesteia ar trebui pusă pe picior de egalitate cu vocea Tinei Turner... Piesa care urmează, o să râdeți, dar a făcut parte din coloana sonoră a unui film de aventuri, nefiind lansată pe niciun album al solistei.
3. The Drums - ”Money”
3. The Drums - ”Money”
scrântiți total, cu versuri la limita truismului cu absurdul, epigoni clar The Smiths. Nici nu știu dacă să mă întristez sau să mă bucur că The Drums s-a desființat după numai 2 albume...
Cea mai tâmpită piesa pe luna ianuarie 2012 este și un nouă. Greg Dully a ”pângărit” o bijuterie de baladă a lui Leonard Cohen, un cântecel vechi, și, poate din fericire, scăpat până acum de coverurile imbecile. Uite că solistul de la Afghan Whigs a comis-o! Până la urmă poate că îl înțelegeam dacă spunea că a luat ”Paper Thin Hotel” de la Cohen pentru că îl urăște pe veteranul baladelor, ajuns acum la 77 de ani, dar să ne explice cât de mult venerează aceste versuri și să sfârșească strivind sub tăvălug toată poezia acestui cântec, asta nu înțeleg. Ascultați ambele variante și decideți și voi! Un ou stricat pentru Greg Dully.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu