De ce m-am înscris la RoBlogFest 2012

Ei bine, mi-am introdus în premieră blogul la RoBlogfest 2012. Nu vă ascund că este vorba despre un gest pe care l-aş fi făcut şi anul trecut, dacă nu m-aş fi trezit prea târziu.

De ce am făcut acest lucru? Pentru că îmi plac competiţiile. Îmi place să pierd, am o pornire sado-maso adânc încriptată în creier şi carne care mă îndeamnă să mă admir luându-mi-o în freză de la unul şi de la altul. Adevărul e că nu trebuie să fii foarte buni ca să mă baţi, e suficient doar să participi. Îmi place să îmi fac competitorii fericiţi, ce mai tura vura. Pe mulţi dintre ei mi-i imaginez plictisiţi ca şi mine, uneori, şi dornici de participare, de verificare a forţelor. Poate că nu sunt decât un spare partner, dar lucrul ăsta e bine să nu se ştie, pentru că, pe de o parte există riscul ca ceilalţi concurenţi să refuze competiţia, din motive că nu mă ridic la aşteptările lor, sau să piardă şi pe urmă să dea vina pe mine că i-am învins, prin dezinformare. Pentru că încercările şi tentativele mă fac mai bun. Pentru că dacă la început Domnu Domnu mă bătea la tenis cu 3 din 3, în cele din urmă ajunsesem să mi-o iau la tie-break. Din fericire pentru concurenţii mei, concursurile au reguli, iar aceste reguli pun botniţă timpului, aşa că, atunci când sunt şi eu pregătit să le administrez o bătută, meciul se terminase de mult... Dar în orice caz, cred că merită să îmi încerc forţele.

Nu concurez nici pentru că sunt bun, nici pentru că, demagogic vorbind aş dori în felul acesta să mulţumesc cititorilor mei. Ar însemna să reinterpretez o declaraţie mai veche a unui "trubadur modern", Gabriel Dorobanţu, care spunea la un moment dat că din banii luaţi de la public pe concerte şi albume, îşi cumpără haine pentru a fi pe placul publicului său. Să fim serioşi, nu intru în concurs pentru cei care mă citesc, pentru ei doar scriu, sau de fapt, poate că şi pentru ei scriu. Poate că în primul rând scriu pentru mine. Intru în concurs pentru că s-ar putea să fiu mai bun decât ceilalţi înscrişi şi pentru că nu sunt de acord să îi las să câştige fără să îşi încerce puterile şi cu mine.

Vorba românului, "it ain't over till the fat lady sings".