Please allow me to introduce myself I'm a man of wealth and taste...

luni, aprilie 18, 2011

Ziua când România a ieşit din criză - ziua când Tudy s-a masturbat în toaletă

Avem un nou topic, de data asta elevat, din sferele înalte ale existenţei, puţin poate existenţial, dar sănătos pentru minte şi inimă: criza. Părerile sunt împărţite, specialişti şi nu numai consideră că România a ieşit din criză, pe de altă parte alţi specialişti şi alţi nu numai sunt de părere că suntem departe de depăşirea marasmului. Mi-ar trebui nişte semne, nişte indici, nişte dovezi, ca să pot să îmi afirm şi eu cu maximă încredere punctul de vedere. Cum, în numele lui Trompi, ne putem da seama dacă am ieşit sau dacă încă concubinăm cu criza? După ce? Măcar dacă banca mondială, sau măcar banca din Parcul Ioanid cu atâtea amintiri de excepţie ar face public acest moment. Comunicat oficial: România a ieşit din criză. Din momentul acela mi-e foarte clar că nu se poate să nu afle toată lumea această teribilă veste, chiar şi cei care nu au nimic în comun cu emisiunile de ştiri. Cel puţin un oraş întreg beat de fericire la propriu te poate face pe tine, abstinent şi responsabil să te întrebi: în numele lui Trompi, ce se întâmplă cu oraşul ăsta. Pe urmă câteva clipe de haos. Suni în provincie rudele, prietenii - nici o şansă să te înţelegi cu ei. Beţi rangă. Iei la rând toate provinciile cu amici, nici gând să găseşti unul "sobru". E bine să deschizi televizorul înainte ca, disperat să o iei şi tu pe ulei. Şi acolo, toţi cititorii de prompter beţi muci. Am zis de la început că e vorba doar de câteva clipe de haos, pentru că, în ciuda ameţelii generale, pe burtieră tot apare scris: România a ieşit din criză. Gata, ai aflat, există prilej de beţie.


Scriind cele de mai sus am realizat că sunt independent de informările în masă. Cu alte cuvinte, nu mai pot eu de comunicatele ăstea de presă sau de anunţurile oficiale cu privire la ieşirea din criză. Dacă mă întrebaţi pe mine, am să vă spun că după mine România a ieşit din criză la începutul lunii aprilie. Mai precis, în ziua când Tudy, băiatul cela care îi face cur te Zăvorancei şi-a făcut un "masterbenz" în toaletă. Păcat că îmi trebuie multe cuvinte ca să vă explic cum de ştiu treaba asta, dar am să încerc să rezum. Cred că în preajma noastră trăiesc vrăjitoare şi şamani. Oameni care fizic nu se diferenţiază cu nimic de noi. Iar gesturile acestora sunt de o banalitate enervantă. Cineva pisează usturoi. Banal. Vrăjitoare sau şaman (aripioară sau picior, sau pelicanul sau babiţa, după preferinţe). Se opresc mişcările tectonice în Japonia! Altcineva calcă în rahat. Dintr-odată africanii nu mai mor de foame! Şi în cazul nostru, al românilor, Tudy se masturbează în vespasiană. Iar acela este momentul zero în care România a ieşit din criză!

Niciun comentariu:

Pleased to meet you, hope you guess my name...