Please allow me to introduce myself I'm a man of wealth and taste...

luni, decembrie 21, 2009

Bucureşti - două decenii de amintire

Măi, ce Făt Frumos blestemat am fost eu!
N-am răpus nici un zmeu,
n-am tăiat nici un cap de balaur...
În faţa mea s-au închis toţi codrii de aur.
Palate de mărgăritare
s-au ferecat cu drugi şi zăvoare.
Fântânile, cu adâncul zăcut,
mi-au dat mormoloci de băut.
Stelele mi-au întins aguridă,
Grădinile, viermi şi omidă...
Măi, ce Făt Frumos blestemat am fost eu!
N-am văzut umbra Sânzienii,
mi-au ţopăit dinainte stârpituri şi sluţenii.
La fiece pas, în tot locul,
În cârcă-mi sărea - Barbă-Cot - nenorocul.
La toate cotiturile,
mi-a smuls Strâmbă-Lemne pădurile.
Mi-a strâmbat inimă, rămurişuri , copaci,
Sub luna ruptă de vârcolaci.
Pe toate cărările,
Sfarmă-Piatră mi-a surpat depărtările.
Mi-a spart stâncile, munţii,
şi stemele frunţii...
În urma mea, din gol, din ruine,
doar vidma năprasnică vine,
vine, gonind, despletită în vânt,
mirosind a mormânt.
Zadarnic arunc piepteni şi perii
pe-ntinsul durerii.
Nimic nu răsare
nimic nu pune hotare
între mine şi vidma cu gheare...
Măi, şi-am să adorm, am să dorm, am să dorm,
să nu ştie nimeni că dorm,
nici Uşurelul-Vîntului,
nici Greul- Pământului,
nici Păsări-lăţi-lungilă.
N-aude, Na-vede, somn fără milă,
fără urmă, fără prăsilă...
Măi, ce Făt Frumos blestemat am fost eu!

(Radu Gyr - Basm)

Nu, nu am uitat că astăzi se împlinesc două decenii de când o mână de bucureşteni au făcut mămăliga să explodeze. În lipsa lor poate că astăzi citeam blogurile nomenclaturii, cu poezii tematice şi planuri cincinale. Bloguri cu osanale...

Niciun comentariu:

Pleased to meet you, hope you guess my name...