De mult nu m-am mai ocupat de rubrica asta, prin urmare m-am gândit să vă provoc şi pe voi cum m-a provocat pe mine Directorul X prin intermediul acestui Quizz.
Întrebare simplă: Cine este autorul acestui tablou? Credeţi-mă, surprizele vor fi de proporţii. Acum nu vă grăbiţi să daţi numai cele mai puţin plauzibile răspunsuri doar doar pentru că v-am zis că ar fi vorba de o surpriză. Ca să îndepărtez echivocul iată câteva indicii: nu este vorba despre Marinela Niţu, Madonna, nici despre "castelana" muzicii pop-dance Anamaria Ferenţ sau Perry Zizzy şi nici despre Costi Ioniţă, un politalentat. Atunci cine să fie oare?
Discuţie la limita banalului despre gesturi banale cu Oana şi Cristi. Ce naţionalitate are soldatul necunoscut dintr-o anumită ţară? În mod normal ar trebui să aiba naţionalitatea ţării care îi găzduieşte monumentul. Excepţiile presupun posibilii soldaţi care se îmbracă în uniforma inamicului pentru a scăpa, sau etniile. Evrei, nemţi, ruşi, români, unguri...
În România ar trebui să fie român, în Ungaria ungur în Polonia polonez. Ridicolul şi cinismul cărnii naţionale. An de an, şefi de stat să depună coroane la monumentele unuia şi altuia care poate nici nu sunt naţionali. De fapt nu e cinism, este apel la deznaţionalizarea monumentelor naţionale ale eroilor necunoscuţi. Silogism periculos. Dacă eroismul este general-valabil, ce rost mai are propaganda şi războaiele?
Nu ar fi mai simplu să tragă liderii naţionali un râs sănătos, să bea o duşcă şi să realizeze că inclusiv motivul conflictului este unul relativ?
Foarte mulţi m-au rugat să dau mai multe informaţii cu privire la mine: cine sunt, de unde sunt, cum arăt şi tot aşa pe motiv că ambiguitatea întreţinută nu face decât rău apropierii umane pe care ne-o dorim cu toţii, motiv pentru care ne şi deplasăm mai departe cu mijloacele de transport în comun şi nu pentru că ne-am da în vânt după aromele sudoripare. O să încep cu obârşiile mele, măcar veţi avea imaginea zonei unde am copilărit şi unde, aş putea spune, m-am maturizat.
M-am născut în oraşul Ţicleni, situat pe valea pârâului Cioiana, înconjurat de dealurile subcarpatice dintre Jiu şi Gilort (Dealurile lui Bran) (de unde puteţi deduce şi aplecare mea către latura comică a existenţei), în partea de nord, şi cele ale Podişului Getic, în partea de sud a aşezării. Din punct de vedere geografic, localitatea Ţicleni se află în partea de sud-vest a României şi aparţine regiunii colinare Oltenia. Se poate spune că oraşul Ţicleni este situat la jumătatea distanţei dintre Jiu şi Gilort, într-o zonă de interferenţă culturală. Oraşul de azi este compus din vechile sate: Ţicleni, Tunşi şi Răşina, ultimul cuprinzând şi cătunul Gura Lumezii, în prezent fiind considerate cartiere, fiecare cu propria istorie. Oraşul are o suprafaţă de 7894 ha şi o populaţie de 5280 locuitori.
Oraşul este situat de-a lungul DNJ 675, intersectat în centru localităţii de DNJ 674A şi suntem la 5 km de DE 79. Distanţe: 23 km pâna la vama Tg-Jiu; Tg-Jiu – 23 km; Tg-Cărbuneşti – 15 km; aeroport: 82 km Craiova; autostrada: 170 km – Pitesti.
Istoria localităţii Ţicleni coboară în timp, cu multe milenii. Dovadă sunt fosilele şi maxilarele pietrificate de mamut şi alte animale preistorice, descoperite pe Valea Morii şi Valea Cioienii. Fragmentele de ceramică, uneltele de piatră cioplită, găsite pe aceste locuri atestă, fără tăgadă, prezenţa omului primitiv, care „practica” meserii ca: olăritul, torsul, ţesutul, prelucrarea lemnului. Despre vechimea vieţii omului pe aceste meleaguri stă dovadă şi situl 30 A 039 - oraş Ţicleni, fortificaţie din epoca geto-dacică.
Cel mai vechi document scris datează de la 17 septembrie 1612, emis în cetatea Târgoviştei în care sunt menţionate hotarele satului Tunşi, iar în alt document din 1779 se specifică şi numele unor moşii. În prezent există servicii de telefonie fixă, pe teritoriul oraşului existând 723 de abonaţi. Există şi antene ale operatorilor de telefonie mobilă Connex – Vodafone, Orange, Cosmorom. Acces la internet există în instituţiile publice şi la persoanele care au solicitat, care, drept bonus au primit cadou un calculator Felix. Când Ţicleniul va fi împânzit de cabluri de Internet, atunci cei de la Primăria Ţicleni promit să populeze şi site-ul cu informaţii.
Deşeurile sunt colectate conform unui grafic săptămânal din toate zonele oraşului. Colectarea nu se face în mod selectiv în acest moment dar urmează să se procedeze astfel. Groapa de gunoi este la cca 3 km distanţă de oraş fiind o adevărată zonă turistică gorjeană fiind însă programată pentru închidere în anul 2009.
Gata, m-am executat, poză cu "agregatul" în preajma Crăciunului pentru a vă imagina de ce ne-am lepădat ieri cu destul de puţin chef. S-a tăiat crenguţă cu crenguţă, pentru a nu avea probleme cu gunoierii care luaseră de câteva zile cadavrele brazilor din decembrie, rămăşiţele fiind depozitate în saci menajeri. Trunchiul l-am păstrat în amintire. E bun de uscat la anul cărnaţi pe el, asta, evident, dacă mai pun vreodată în viaţa mea gura pe carne de porc. Lăsând gluma la o parte, ni s-a eliberat casa, vom putea continua proiectul cu "umple-mă mai departe cu produse de prost gust".
_____________________________________
Remarcaţi "postmodernismul agregatului 2008"! La poalele sale avertismentul cu "tensiunea ridicată".
Ieri zi de curăţenie generală, nu că ne-am fi dorit, dar dacă ne mai jucăm mult cu focul ne trezim în plină iarnă cu biroul pe balcon, aşa că zis şi făcut. Începutul a fost ceva mai greu, pe urmă Australian Open cu Federer, susţinut de Bebe, plângând, moment care m-a emoţionat şi pe mine, susţinător al lui Nadal, un tip din topor (citez pe Bebele) care se scarpină în fund şi în cele din urmă am trecut la ciopârţirea bradului în vederea evacuării. Pentru cei care nu ştiu, bradul de crăciun a fost evacuat de-abia ieri, urmare a faptului că s-a încăpăţânat să se usuce mai devreme.
Începe sarabanda de americănisme. Vedem episodul 3 din "The Beast", episod repudiat din start de Bebe datorită problematicii: cei doi poliţişti undercover se vor război cu o grupare românească din SUA ce se ocupă cu traficul de carne vie. Şeful românilor, Roman Petrescu, un tip care vorbea oribil româneşte şi-o ia în cele din urmă de la Swayze, care vorbea cu mult mai bine. Anatema pe consilierii de limbă română din film pentru neveridicitatea replicilor în limba română sau pentru proasta alegere a unor nume proprii. Copilul uneia dintre victime se numeşte Alin, am dedus noi, în pronunţie auzindu-se [ELIEN] iar una dintre gorilele lui Roman se cheamă, româneşte din tată-n fiu SLAVA. Da, ca ceasul, ce mai... La un moment ei şi înjură, evident, din cărţi, deloc stradal. În limba română se aude "te fut în gâtzi" iar în engleză este subtitrat "screw up your family". Mă rog, una peste alta am văzut serialul cu emoţiile celui care nu ştia dacă să se bucure că se mai promovează puţin România sau să se întristeze că iar suntem prezentaţi prin intermediul interlopilor.
Târziu în noapte, din întâmplare, deşi ştiam de eveniment, SuperBowl în direct, o chestie monstruoasă la americani, pe Sport1, pentru cine îl prindea. La pauză super concert The Boss (Bruce Springsteen) evident alături de E-Street Band. Monstruos. Grobian. De mult nu îl mai văzusesem pe "şefu" înr-o asemenea desfăşurare de trupe. Lângă el pe scenă Patti Scialfa (soţia), Little Steven, suflători vreo 10, instrumentişti încă vreo 6 şi un cor de gospel de vreo 30 de oameni. Cinci piese, nu mai mult, dar ce piese. "Born to Run" şi "Glory Days" printre cele recunoscute, una de pe ultimul album şi tot aşa... Citeam astăzi că nimeni nu îi poate impune ce piese să cânte, pentru că deh, şefu tot şef rămâne şi de asemenea că poate dacă nu şi-ar fi lansat noul album de curând Springsteen precis ar fi refuzat invitaţia la SuperBowl ca pe cele din anii trecuţi. Ei, una peste alta am adormit fericiţi. Poate vine şi prin partea asta de Europa anul ăsta, cine ştie. Sweet dreams are made of this!
Încă o dată ne batem joc de prezenţa României în lume, ceea ce mă face să cred că la nivel de conducere TVR nu dă doi bani pe diplomaţia culturală şi pe imaginea României în lume, care mie personal mi se par stringenţe de ordin strategic. Este vorba despre eterna problemă a prezenţei României la Eurovision, fireşte.
Preselecţia de sâmbătă iar m-a făcut să îmi fie ruşine de aşa zisele valori naţionale şi de clica ce le promovează, fără să conştientizeze o clipă că dincolo de şpăgile primite de această dată cântecul cu pricina ne va reprezenta cu insucces în faţa Europei. Nu pricep nici acum care este rostul ca după votului publicului dacă în cele din urmă alegerea juriului decide. Până la urmă este vorba despre o piesă care va avea succes pentru că lumea se va trezi dimineaţă cu ea impregnată pe creier şi va încerca în tot cursul zilei să se debaraseze de ea şi nu despre o piesă pe care teoreticieni ai compoziţiei o consideră reuşită sau pe care compozitori demodaţi o urăsc din suflet punând toată vina pe spinarea egalităţii de şanse. De la preselecţie mă trezesc fredonând "Pleacă", piesa lui Cornel Ilie şi a celor de la Vank, în interpretarea Tinei, pe care o consider nu numai cea mai potrivită să reprezinte România la Eurovision dar chiar una dintre piesele care ar fi putut câştiga concursul. Are ritm, are ruperi de ritm, este cantabilă şi deosebit de uşor de reţinut, şi nu în ultimul rând Tina are o voce obraznică, ceea ce s-a dovedit o garanţie a victoriei. În altă ordine de idei, mult peste piesa Elenei Gheorghe mai erau piesele Alexei "One Last Night" sau Zero cu "Sunny Days", pentru Eurovision 2009 aş fi mers însă pe mâna Tinei...
Dan Manoliu şi ai lui au ales însă Elena Gheorghe, Elena Paparizou a României, asta după ce este evident că nimeni din lume nu va mai vota încă o dată o clonă a fostei câştigătoare. Este ca şi cum am prezenta un medalion Stan şi Bran cu imitatorii acestora. România va exporta la această ediţie a Eurovision carne şi nimic mai mult, asta apropo de ultimul episod de săptămâna trecută din "The Beast", serialul cu Swayze, în care este vorba despre o reţea românească de carne vie din America, subiect la care voi reveni în curând. Prin urmare, ascultaţi piesa Tinei, ca să înţelegeţi cât am fost de aproape de un succes şi citiţi mai jos versurile deosebit de inteligente ale piesei câştigătoare "The Balkan Girls". Întrebare: ce legătură are România cu "fetele din Balcani"?
De mult nu m-am mai ocupat de rubrica asta, prin urmare m-am gândit să vă provoc şi pe voi cum m-a provocat pe mine Directorul X prin intermediul acestui Quizz.
