Apoi a fost reportajul intens mediatizat cu cetăţeanul care descoperă în punga de pâine un şoricel viu, care îşi făcuse cuib. Pe aceeaşi linie, nu m-am putut abţine să nu mă gândesc că printre mulţii şoricei infiltraţi în produsele alimentare fără voia lor mai sunt şi unii puşi acolo cu intenţie, de iubitori de "anecdote fizice". Acum pe bune, să lucrez zilnic la banc, să văd acelaşi şi acelaşi lucru ar genera monotonie cronică, care la rândul ei ar da naştere unor idei năstruşnice pe care cu greu mi le-aş putea reprima. De ce atunci să nu îi credităm şi pe unii brutari cu paternitatea unei astfel de glume prin care introduc un şoricel în pungă, pe care o sigilează şi o trimit spre comercializare. Bucătarii scuipă în mâncare, n-am nici un dubiu, chinezii introduc diverse chestii în plăcinţelele-răvaş, de ce nu ar exista şi anumite momente în viaţa unui "panificator" când să introducă în produsul muncii sale şoricei homeleşi.
Îmi imaginez reacţia de după, când deja imaginea cu şoricelul în pungă face înconjurul televiziunilor. Îşi sună prietenii şi le spune: "băi, daţi pe teve că l-am făcut pe Chiţ vedetă de televiziune." Şi să ne mai revoltăm că ni se ascultă telefoanele... Ce i-am mai rupe urechile unui astfel de glumeţ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu