
Astăzi de la Pandele Borină, despre care se spune că ar fi un artist complet: poet dar şi pictor poemul Ceramică
Ceramică de Marginea
Cu reflexe şlefuite
Pe bătătura mâinii,
Ca desenul pe o piatră,
De mormânt voievodal.
Ceramică de Hurez
Cu miros de mânăstire
Şi cu forme de oltence
Pologite lângă vatra
Zămislirilor profane.
Ceramică de Oboga
Cu figuri de Faraoane
Şi ulcioare smălţuite,
Pline de răcoarea nopţii,
Ca şi sânul de femeie.
E clară comparaţia: ceramica ca o femeie. Şi atunci, mă întreb, de ce oare când se sparge câte o piesă de ceramică în casă se spune simplu şi curat româneşte: cioburile aduc fericire?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu