Ferdinand Hodler s-a născut la 14 martie 1853 la Berna, într-o familie de oameni săraci, fiind considerat unul dintre cei mai cunoscuţi pictori elveţieni ai secolului XIX. Tatăl său, Jean Hodler şi-a întreţinut familia de pe urma tâmplăriei, mama sa, Marguerite, născută Neukomm provenind dintr-o familie ţărănească.
La vârsta de 8 ani Hodler îşi pierde tatăl şi doi fraţi mai mici urmare a tuberculozei. Mama sa se căsătoreşte cu un pictor decorativ, murind şi ea însă în 1867, tot de tuberculoză. Până la vârsta de 10 ani Hodler învaţă pictura decorativă de la tatăl său, fiind trimis la Thun, pentru a se şcoli la Ferdinand Sommer, un pictor local. Printre primele lucrări ale lui Hodler se numără peisaje convenţionale, pe care le vinde turiştilor şi în magazine. În 1871, la vârsta de 18 ani pleacă pe jos la Geneva pentru a-şi începe cariera de pictor.
Lucrările de maturitate timpurie ale lui Hodler abundă în peisaje, compoziţii figurative şi portrete, concepute cu un
realism solid. În 1875 călătoreşte la Basel unde studiază pictura lui Hans Holbein, în special
Christos mort în criptă, care îl va influenţa pe Hodler în abordarea temei morţii.
În ultimul deceniu al secolului XIX, stilul său evoluează spre contopirea mai multe genuri printre care
simbolismul şi
art nouveau. Elaborează un stil propriu denumit de el însuşi
PARALELISM, caracterizat prin gruparea unor personaje
dispuse simetric în formule sugerând ritualuri sau dans.
În ultima fază, stilul lui Hodler îmbrăţişează
expresionismul, cu personaje geometrice şi intens colorate. Peisajele sunt reduse la esenţe, uneori consistând într-o întindere de pământ între apă şi cer. Totuşi, cel mai cunoscut tablou al lui Hodler (fiind renumit pentru personajele sale surprinse în febra activităţilor de zi cu zi) rămâne celebrul ţapinar (
Der Holzfäller, Musee d'Orsay, Paris). Acest tablou avea să fie redat şi pe bancnota de 50 franci elveţieni, lansată de Banca Naţională a Elveţiei.
În 1898, Hodler se căsătoreşte cu Berthe Jacques. În 1914 condamnă atrocităţile naziste de la Rheims, lucru care va duce la excluderea operelor sale din muzeele de artă din Germania.
Amanta sa, Valentine Godé-Darel, este diagnosticată cu cancer în 1913, iar multele ore petrecute de Hodler la căpătâiul iubirei au stat la baza unei remarcabile serii de picturi legate de ieşirea
acesteia din viaţă. Moartea sa în ianuarie 1915 are un mare impact asupra lui Hodler, care se va îngropa în muncă. Din 1916 datează o serie de circa 20 de autoportrete.
În 1917, sănătatea sa şubredă îl trimite cu gândul la sinucidere. Moare la Geneva, pe 19 mai 1918, lăsând în urma sa un număr mare de opere zugrăvind acest oraş.
La Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta puteţi vizita expoziţia Hodler - o privire simbolistă în perioada 9 septembrie - 14 decembrie 2008.
Încă unul dintre acele locuri pe care refuz să le înţeleg. Nu vă grăbiţi să mă consideraţi un tip vindicativ, dar din punct de vedere civic, termenul clemenţă miroase a trafic de influenţă, iar cazul de mai jos poate fi în cel mai bun caz incompetenţă gravă. 
