Enrique Iglesias sau viva la media revolucion!

Era logic ca după atâta intoxicare și după atâtea fițe ridicate de vedete să ne trezim într-o bună zi că vom sanctifica niște indivizi nu neapărat geniali dar în orice caz care se încumetă să-și golească jetul în bătaia vântului. Să vă dau niște exemple. Ce ziceți de o striperiță care nu a făcut sex decât cu un singur bărbat, care între timp i-a devenit soț și cu care are trei copii? Sau ce ați zice de un preot ortodox slab, sărac, care își donează toți banii și sosește oriunde este chemat, pe bicicletă. Sau de un fotbalist român, de mare valoare, care umblă cu o fată simplă, drăguță dar nu frumoasă, amândoi admirându-l în taină pe Woodie Allen și Fellini și detestând atmosfera din cluburi ? Un fotomodel din românia, care citește Kant și ascultă Leonard Cohen și Dead Can Dance? Și acum că v-am pregătit, să trecem la mioara noastră.

Nu îmi plăcea Enrique Iglesias, mi s-a părut întotdeauna un dobitoc care a făcut treabă mare în scăldătoare, un limbric, un tip lipsit de carisma și de masculinitate și care în ciuda acestor atuuri face femeile să ofteze. În comparație cu el, taică-său chiar cânta și inducea o altă stare decât cea imediat lacrimală. De când am aflat însă că Enrique are puța mică, parcă îl văd în altă lumină. Nu pentru că are puța mică, ci fiindcă a avut tupeul să declare sus și tare că ”dupa ce am facut acele afirmatii despre dimensiunea redusa a penisului meu, lumea a inceput sa ma priveasca cu mai multa atentie. Multi, de fapt multe fane, mi-au scris ca ele nu sunt de aceeasi parere, insa eu stiu cel mai bine cum sta situatia". "Am penisul minuscul si cred ca ar trebui sa imi gasesc o iubita cu mainile mici ca sa nu fim pusi in situatii penibile nici eu, nici ea." Pe o piață în care dacă nu ai sculă nu exiști, Enrique a avut tupeul să își recunoască încă o absență. Ca să fiu rău ar fi suficient să concluzionez că Iglesias juniorul nu are nimic. În ce măsură acesta a spus adevărul, asta nu cred că mai are vreo importanță în comparație cu ce canoane a răsturnat. Sinucigaș sau nu, Enrique are șansa să devină un apostol iberic, care ar putea fi urmat în exemplul său de alți speculanți, a căror carieră a intrat sau s-a format într-un con de umbră. Exemple: Gabriel Cotabiță, Victor Pițurcă, Fuego, Tolea Ciumac, Călin Goia sau Gheorghe Gheorghiu. Bagă o declarație de-asta și a doua zi apar explicațiile în presă: de-aia nu își fac bine treaba oamenii ăstia pentru că au probleme cu instalația, săracii, să fim mai înțelegători cu ei. Brusc femeile părăsite de respectivii domni devin niște: nimfomane, nenorocite, parașute și tot așa. Se schimbă rolurile. Acum dacă stau să mă gândesc bine, dat fiindcă toată lumea caută explicații pentru noncombatul ciobănașului mioritic, eu cred că mă aflu în posesia adevărului absolut. De ce își face ciobănașul testamentul în loc să ridice pumnul? Pentru că avea puța mică și se simțea penibil!

Claudiu Radu de la VIP, un băiat cu mintea-n plic... şi plicul e deja la unguri!!!

"Teatru National "Radu Stanca" merge la unguri "
"Chiar daca relatia dintre Romania si Ungaria nu este tocmai roza in ultima perioada, Teatrul National “Radu Stanca” va participa la “Festivalul de Primavara” de la Budapesta cu doua reprezentatii. Piesa “Lulu”, in regia lui Silviu Purcarete, se va juca pe 31 martie si 1 aprilie, incepand cu ora 19. Festivalul desfasurat in capitala Ungariei va cuprinde spectacole de teatru, opera, opereta, dans, concerte de camera, jazz si expozitii. "
de Claudiu Radu

Revista VIP.net, prin intermediul unui băjat pe numele său din acte, sper, Claudiu Radu, emite raţionamente senine şi cretine, fără a ne livra şi modul de folosire: A se citi cu mâna la cap! Culmea e că, aşa înţelegător cum sunt eu, de îi vine lui Bebe să dea uneori cu mine de pământ, aş găsi chiar unele explicaţii pentru limbajul primitiv al acestui articol: omul nu are multe clase. Pentru el maghiarii sunt unguri, germanii sunt nemţi, evreii sunt jidani, englezii sunt engleji şi tot aşa. Probabil că şi basarabenii sunt ruşi, nu am nici o îndoială. Aşadar la câtă şcoală are băjatu jurnalist să le zici maghiarilor unguri într-un articol de ţinută este şi asta o performanţă. Articol de ţinută pentru că prezintă un turneu cu două spectacole al Teatrului de Stat "Radu Stanca" din Sibiu la Budapesta şi nu o petrecere cu manele şi cu banconote unsuroase întemniţate în nişa dintre sânii unor grăsane dansatoare.

Partea absurdă acum însă intervine, când le jeune Claudiu Radu o bagă pe aia cu "relatia dintre Romania si Ungaria nu este tocmai roza in ultima perioada". Auzi monşer, mânca-ţi-aş materioara ta cenuşie, ce nu e roz, iubire, în relaţia dintre România şi Ungaria? Uită-te bobocule de trandafir la imaginea din stânga, cu unguri, cum ai auzit matale pe uliţă şi zi-mi şi mie ceva căcăniu în relaţia asta. Uită-te la băieţii ăştia urlându-şi durerea cu ochii câtă ură au în priviri pentru români. Sau uită-te la români, câtă ură simt ei acum pentru unguri, mai ales după incidentul cu Marian Cozma. Taică-meu de pildă, om care dincolo de Rapid nu poate ţine cu nici o altă echipă, pentru că aşa e la noi din tată-n fiu, mai nou nu pierde nici un meci al lui Veszprém, iar asta tocmai pentru că relaţia dintre România şi Ungaria este căcănie. Şi mai e ceva. Ce legătură are cultura cu politica? Sau poate matale eşti dintre aceia care pe vremea lui Ceauşescu nu te uitai la filme ruseşti pentru că ruşii făcuseră rău ţărişoarei noastre? Tu de fapt, prietene vrei să ne spui ceva retoric şi nu ţi-a ieşit, nu? Că s-au dus Ofelia Popii şi ai ei la unguri de parcă ar fi plecat pe ultimul drum, nu? Subtil dar nu ţi-a ieşit. Încearcă la anul!

În concluzie, eu unul l-aş da afară pe Claudiu Radu şi l-aş trimite la unguri. Poate că rozul acestuia îşi va recăpăta culoarea!

Corina Hoţu măreşte fiece săptămâna din an

"«Originalul» este vechi de 2.200 de ani
Celebrul Stonehenge se află în câmpia Salisbury, din sudul Angliei, şi este format din patru cercuri concentrice construit din 30 de blocuri de piatră. Diametrul ajunge la 33 de metri. După ce, ani la rând, au emis diferite ipoteze, cercetătorii au ajuns la concluzia că ansamblul a fost ridicat începând cu anii 2.200 înainte de Hristos. Rolul acestui monument este încă învăluit de mister. Una dintre variante este că aceia care au construit Stonehenge aveau cunoştinţe în astronomie, iar pietrele erau folosite într-o ceremonie anuală în timpul solstiţiului de vară."

Cine e domne Gizăs ăsta, că de o vreme încoace trăiesc acut cu senzaţia că nu e vorba decât de o figură de stil? În orice caz, ziarista Corina Hoţu de la Libertatea pregăteşte săptămâna mare cu o licenţă proprie şi personală. Prin intermediul acesteia, respectabila jurnalistă, sau nu, încearcă să ne sugereze că prin existenţa noastră pământeană facem ce facem şi suntem zilnic contemporani cu Gizăs. Aşa cum vreo 2 decenii am reuşit prin acţiunile noastre să ne menţinem constant într-o directă contemporaneitate cu Ceauşescu.

Prin urmare, mai întâi ni se spune că Stonehenge-ul este vechi de 2200 de ani, ceea ce la prima vedere pare logic. Ei bine, acum însă vine momentul când suntem îndemnaţi să ne întoarcem a rebours şi să ne amintim că, cu un pic de bunăvoinţă trăim într-o buclă temporală în care Săptămâna Mare se repetă isteric. Vorbesc de Săptămâna Mare aia cu moartea şi învierea, nu de cele şapte zile în care în România se desfăşoară două meciuri importante de fotbal şi nici de săptămâna în care au loc duelurile candidaţilor şi în final, ca un corolar, scrutinul electoral. Zice mai departe Corina Hoţu că de fapt "ansamblul a fost ridicat începând cu anii 2.200 înainte de Hristos." Prin urmare, acum ne aflăm în momentul în care Hristos se află în imediata noastră vecinătate. Cu puţină atenţie şi cu un ochi format, putem să îl identificăm la mall, în trafic sau într-un talk-show. Dar nu o facem. Poate e bine să devenim vigilenţi. Să mergem la noi cu un ciocan şi eventual cu un cui, ceva gen finalul de la Niki şi Flo, şi să ne altoim apropiaţii. Dacă rănile se cicatrizează, e clar că e Gizăs. Simplu ca bunăziua. Noroc cu Corina Hoţu.

Long live the stupid!

P.S.

Gizăs încă nu s-a născut, according to Corina Hoţu. Mai sunt câteva luni. Maria e doar puţin gravidă. Puţin gravidă. Vorbim deocamdată despre un Făt

Feminismu-i boală grea, uite pupăza colea...

Probabil că v-ați întrebat îndelung care este rostul acestei fotografii, postată aici fără nici un comentariu... Ei bine, ca să vedeți coincidență nu glumă, dimineață Sora Lunii îmi trimite chestia asta fără să aibă habar că eu tocmai trăisem o experiență al naibii de feministă, una dintre acelea care te face să te întrebi dacă nu cumva mamuții au supraviețuit și s-au retras în catacombele României, grație evacuării susținute a aurolacilor și boschetarilor. Fiindcă sper că realizați că prin canale loc de două specii nu putea fi: ori boschetarii, ori mamuții. Au câștigat aceștia din urmă. Extincția lor nu a fost decât una dintre cele mai evidente manipulări de presă. Mamuții s-au conservat. Uneori, dacă ai ochiul format pentru inedit, de e suficient să te uiți la o poză cu Marinela Nițu și ești singurul care îi vezi un fir de mustață deasupra buzei superioare, împăiată cu botox atunci noapte poți auzi răgetul claustrofobic al mamuților. Pentru că ei nu au murit. Niciodată.

Dimineață primesc o scrisoare de la o distinsă doamnă, una dintre acelea al cărei nume l-am auzit atât de mult încât s-ar putea spune că notorietatea acesteia a fost asigurată de frecvența numelui pe buzele tuturor. Altfel probabil că locul său ar fi fost în subsolurile ființei umane. În scrisoare doamna cu pricina mă trăgea ofuscată de urechi că într-un dialog cu un alt confrate, organizat de o autoritate în materie, confratele era trecut primul pe program și nu respectiva. Exemplu: Alexandru Arșinel în dialog cu Stela Popescu. WRONG! Așa ceva nu are voie să se întâmple! Deși dialog înseamnă după umila mea părere un de la egal la egal, corect feministic vorbind este Stela Popescu intra în dialog cu Alexandru Arșinel. Să ne fie clar, o dată pentru totdeauna, dacă Stela Popescu nu vrea, moare logica și odată cu ea și sintagmele. Adio cu noțiunea de dialog. Alexandru Arșinel este condamnat să urle la lună câteva reprize, după care se poate spune că și-a asigurat o frumusețe de cămașă, chiar dacă nu de la Marks and Spencer, e drept, cu mânecile puțin mai lungi. Așadar nu e de glumit cu locul femeilor într-o enumerare.

Mi-e milă de feminism. A ajuns rău dacă mișcarea a ajuns să fie compromisă de o astfel de cucoană, jignită că nu a fost ea trecută prima în prezentarea unui dialog. Vi se pare corect ca o femeie să fie trecută prima într-o enumerare chiar dacă nu e neapărat cea mai celebră, doar pe criteriul că e o doamnă? Mie nu. Nu mi se pare normală sintagma Magda Ciumac în duet cu Nicolae Guță, ci clar Nicolae Guță featuring Magda Ciumac, dar Angela Similea și Savoy, de-a pururi și în vecii vecilor amin chiar în această ordine!

Profilul unui prelat după o altă comisie stupidă

Vă mă amintiți de versurile de la The Wall? Mă rog..., am început prost, ideea era că ne înstrăinăm ridicând de multe ori fără să conștientizăm acest lucru ziduri ce nu mai pot fi dărâmate. E interesant, pentru că a inventat zidari dar nu și demolatori, specialiști în demolări, dar ce ne facem dacă într-o bună zi zidurile nu vor mai ceda? Ridicăm poduri. Da, interesant și când am ajuns dincolo, la poporul care ne-a imaginat după propria sa stare de spirit ne așteptăm să fim primiți cu flori, chiar ghirlande de flori, frișcă, baloane și alte chestii colorate. Dar ce ne facem dacă se repetă povestioara din The Village, filmul lui Shyamalan, pentru că asta se va întâmpla?

Trăim în canon, indiferent de ceea ce vrem să credem. Ridicăm ziduri. Poate ar trebui să ne specializăm în tehnici de demolare, poate că asta îi va face pe bigoți să nu mai creadă în canonul lor indestructibil. Zilele trecute comisia care răspunde de publicitate (Suffolk Council for Racial Equality (ISCRE)) a interzis un afiș din Suffolk care îl prezenta pe papă ținând în brațe o domniță în ținută de club în timp ce nu se desparte de sticla de bere. Și care e problema? Pariu că dacă Papa Ioan Paul ar fi trăit s-ar fi amuzat copios pe tema aceasta, așa cum s-a amuzat când i-a cerul lui Bono ochelarii-muscă, cu care s-a si fotografiat. Pentru că Papa Ioan Paul stăpânea pe deplin noțiunea de OM. Nu își făcuse din constrângeri un toiag cu care seara, când Vaticanul se afunda în liniște să se autoflageleze. Era conștient că există însă și constrângeri. Iar acum, niște bigoți reacționează stupid în numele Papei. Adică Papa nu băuse nici o bere la viața lui? Asta e ideea? Sau nu ținuse femei în brațe? Ce e trivial în a îmbrățișa o femeie? Mie mi se pare de mii de ori mai acceptabil să văd un preot cu o tânără în brațe decât un preot cu un băiețel, un preot legând o fată pe o cruce pentru exorcizare, sau un preot vânzându-și supușii. De ce m-ar oripila un preot cu o sticlă de bere, când am văzut preoți stingând sticle de vodcă sau litri întregi de vin. Între un preot care îmi spune că alcoolul este ochiul dracului și unul care mai bea din când în când o bere sau o tărie, cu prietenii, sau la o masă specială îl voi alege întotdeauna pe cel din urmă. Pentru că într-o lume de canoane antropofage, un preot care le ignoră este un semn de normalitate și speranță.

PG Porn, sau încă o găselniţă în Arta Nr. 7

PG Porn este un nou concept care încearcă să exploateze tot ce i-a făcut să se uite la filme porno pe cei care nu se dădeau în vânt după scena porno propriu-zisă. Sau nu se dădeau prea tare în vânt. Sau se dădeau în vânt dar se făceau că nu au nici o legătură dar au adormit şi s-au trezit cu un film porno deoarece între timp un geniu rău se jucase cu telecomanda.

Aşadar porno fără porno dar cu acel adorabil joc actoricesc şi cu finaluri de cele mai multe ori neaşteptate.

Comentăm după!

James Gunn's PG Porn | | SPIKE.com